Carnap

20 Ian

Conceptele logice la Carnap si corespondenta lor in alte terminologii.     In cadrul curentelor filosofice ale secolului XX (introducand aici si logica) se pot distinge doua mari directii, opuse ca fundament teoretic si  conceptual: metafizica( a carei dezvoltare a cunoscutata etape de regres cat si explozii necontrolate de la presocratici pana la contemporani) si nou aparutul positivism. Acesta respinge metafizica ( fie ea  idealista ori materialista) caci ea nu ar dispune de suficienta acoperire stiintifica ( acoperire stiintifica care are sa devina premise fundamentala a pozitivismului ce cauta sprijin in domeniile stiintifice experimentale, deci pragmatice si practice). In acelasi timp pozitivismul isi propune se elimine contemplare asupra esentei lucrurilor-sarcina cunoasterii ar fi sa descrie si sa ordoneze fenomenele  ceea ce elimina cugetarea religioasa si neaga teologia ca domeniu de studio. (Prof.univ.Gh. Enescu, Rudolf Carnap-Filosof si logician,Editura Dacia-Cluj, 1972)Profesorul Gh. Enescu clasifica pozitivismul in trei categorii:-pozitivismul clasic, reprezentat de Comte,Spencer-pozitivismul empirocriticist, cu Mach si Avenarius  si-pozitivismul logic din care ar face parte si R.Carnap. Carnap a scris in “Filosofia Siintei”: „Filosofii au declarat din totdeauna ca problematica lor zace intr-o sfera diferita decat cea a problemelor empirice.Putem fi de acord cu acest anunt dar in acelasi timp ne vom intreba unde putem gasi aceasta sfera.Metafizicienii doresc sa caute obiectul lor in spatele obiectului stiintelor empirice; ei cauta esenta, adevarul ultim al lucrurilor.Dar o analiza logica a asa ziselor propozitii ale metafizicii a aratat ca ele nu sunt nici macar propozitii, dar insiruiri goale de cuvinte,care pe baza unor conexiuni emotionale,lasa falsa impresiede a fi propozitii.Aceasta conceptie conform careia „propozitiile” metafizicii, incluzand aici etica, nu au continut teoretic, poate fi desigur disputata.Nu vom incerca aici sa concepem o demonstratie,dar, urmand aceasta afirmatie,ne vom limita la probleme non-metafizice si not etice(non-evaluatoare).” (Rudolf Carnap-Despre caracterul problemelor filosofice, trad. Radu D. Barbosa,2008).La Carnap pana si libajul sau filosofic,este contrar normelor traditionale, dupa cum recunoaste Arne Naess, un cunoscut al filosofului: „Stilul filosofic al lui Carnap, in forma sa cea mai pura,face imposibil ca formularile sale sa fie interpretate in mai multe directii.(…)Textele filosofice clasice, chiar si cele scrise in cel mai clar stil,sufera constante reinterpretari.”Sistemul constitutiv pe care il propune Carnap este  clar explicat de insasi Autor il introducerea la „Der logische Aufbau der Welt”-„Constructia logica a lumii”. El propune o analiza ierarhica a termenilor de la baza pana la un concept ultim sau tinzand spre infinit. Astfel el da exemplul termenilor aritmetici ce sunt construiti din baza ce o constituie numerele naturale si din predecesorul lor direct. Astfel el ar dori  sa ajunga la un limabj comun tutulor subiectelor,un limbaj deductiv: Chiar daca exista un „subjektiver Ausgangspunkt”(punct de plecare subiectiv), este posibil prin constructia unui sistem constitutiv sa ajungem la „Objektive Welt” (lumea obiectiva). Astfel ia nastere „Die Logik der Wissenschaft”-Logica Stiintei, -„nimic mai mult decat sintaxa limbajului stiintific”. Din biografia lui Carnap reiese clar interesul acestuia nu doar pentru o contopire a filosofiei cu practica stiintifica ci si  un interes sporit pentru insasi stiinta exacta. Inceputurile sale sunt strict legate in primul rand de fizica (in special fizica experimentala din care ar fi dorit sa-si elaboreza teza de doctorat cu o dizertatie despre: (!) Emisia de electroni dintr-un electrod incalzit in vacuum-fiind insa stopat de inceperea primului razboi mondial si plecarea profesorului sau in razboi.).Cu logica a luat prima data contact prezentandu-se la cursurile profesorului Gottlob Frege, nefiind insa intr-o prima faza prea impresionat, ba chiar departandu-se de profesor datorita racelii cu care acesta preda.In razboi a activat ca fizician, in probleme de telecomunicatii, fiind insa puternic afectat de experienta conflagratiei mondiale.Carnap a avut o perioada de profunda meditatie religioasa a carei rezultat este poate un prim indice al interesului filosofic pozitivist pe care mai tarziu avea sa-l exploateze din plin.Credea mai degraba in puterea ratiunii umane ce ar duce spre convietuire pasnica, demnitate si toleranta decat in forta unui Dumnezeu de care ar depinde toate aceste lucruri.In 1921,odata cu dizertatia sa de doctorat Der Raum (spatiul),influentat de Kant,Natorp,Helmholtz,etc., incepe si vasta sa opera filosofica. Inovatia pe care Carnap o aduce (nu doar lumii filosofico-logice) vine din preocuparea sa pentru limbaj. Daca mai devreme Saussure incepuse sa pune bazele structuralismului, pe care Chomsky avea se le continue cu gramatica sa transformativ generativa si copacii sai ce preexista limbajul ca vorbire, Carnap adopta un unghi „logico-lingvistic” pe care il transpune asupra tutulor domeniilor de studiu(de la filosofie la fizica). Carnap ar putea fi lingvist, filosof, logician dar in mare parte e teoreticianul care imbina aceste trei domenii spre a da nastere unuia nou, ce diseca limba si o reconstruieste cu o noua , proprie gramatica.In lingvistica contemporana apar doua directii noi, una ar fi o analiza semionogica a sensului( categorie in care intra U.Eco) alta asa numita lingvistica a textului ce studiaza sintaxa,relatia cuvintelor intre ele(facand abstractie de traditionala analiza a propozitiei pe categorii sintactice). Carnap vede insa conceptul(lucru ce il aseamana lui Platon mai degraba decat contemporanilor sai), conceptul leaga doua propozitii incomplete ce datorita principiului de Zugehorigkeit depind una de alta spre a da sens unei propozitii.  Este vorba de o apartenenta reciproca la aceasi clasa (fie ca e vorba de limbaj matematic fie literar , filosofic sau doar cu rol comunicativ). Ex.(dupa Gh. Enescu): 2+3=5 si de aici conceptul de 2+3( )5 adica relatia intre 2+3 si 5. relatia nu se naste astfel din semiologie (sensul cuvantului,frazei, intregului text) dar nici din sitaxa sau lingvistica textului (pe care Carnap totusi a influentat-o profund) ci din legatura intre idei separate care alaturate dau sens. Carnap studiaza  limbajul spre a afla, determina scopurile si limitele cunoasterii.De aici: „Sarcina teoriei cunoasterii consta in stabilirea unei metode de justificare a cunostiintelor”(Sceinprobleme-Probleme aparente)-ce e demn sa fie stiut si ce nu merita interesul nostru caci fie e invalid fie intangibil (datorita limitarii mintii umane dar si datorita limitarilor limbajului)? La Carnap o teorie stiintifica e un sitem axiomatic, formal ce se interpreteaza.Acesta consta in:            Un limbaj formal cu semne logice si non-logice            Un set de axiome matematice logice si reguli de deductie            Un set de reguli non logice exprimand latura empirica a teoriei            Un set de postulate ce stabilesc sensul termenilor non-logici  ce formalizeaza adevarul analitic al teoriei            Un set de reguli de corespondenta ce dau o interpretare empirica teoriei.Limbajul stiintific contine deci un set de simboluri si un set de reguli care sa asigure ca o secventa de simboluri este conceputa corect.Setul de termeni logici include conectori si cvantificatori cat si simbolurile matematice( numere, derivate, integrale). Termenii non-logici sunt observationali si teoretici  denotand entitati, proprietati si relatii( albastru, mai cald, proton,etc.). Formulele sunt divizate in afirmatii logice( ce nu contin termeni non-logici); afirmatii observationale; afirmatii pur teoretice; reguli de corespondenta.            Distincia intre termen observational si teoretic este pilonul pozitivismului logic: O lege, observationala,poate fi masurata prin procedurile simple.O lege emiprice se ocupa de legi fizice ce nu  pot fi observate , implicit masurate,si nu este estre varificabila experimental.Ea prezice fenomenele observationale..               Carnap cauta mai apoi adevarul care este dat de relatia intre concepte si idei. Putem porni intr-o cautare stiintifica(si dece nu filosofica ) daca si doar daca toate premisele cercetarii noastre poarta valoare pozitiva de adevar.Opozitia analitic – sintetic devine fundamentala nu doar un simplu punct de placare, analiza acesteie capata factura necesara in stabilirea oricarei incercari viirtoare fie vorba de orice domeniu. Rezultatul acestei opozitii este insasi axioma pozitivistilor si punctul central al studiului lor.                        Ne putem intreba in ce masura o asemenea abordare e ea insasi necesara.Exista voci(ce trebuie luate in seama) care sustin faptul ca o limba(cu toate regullile si relatiile ei) este o entitate de sine statatoare, purtatoarea propriilor intelesuri ce isi dezvolta singura gramatica, semantica si logica.Astfel nu va exista niciodata limbaj absurd sau greoi caci fiecare domeniu tinde sa simplifice si sa ajusteze propozitiile conform propriilor sale nevoi.Ceea ce astazi ne-ar putea parea absurd sau greoi sau de neconceput maine ar putea sa devina academic.In ce masura(date fiind aceste circumstance)e logica lui Carnap viabila? Am tinde sa spunem ca pana si pozitivismul e inutil, in ciuda faptului ca e obiectiv, nu realizeaza nimic, fiind el insusi un supus al cuvatului.            In primul rand Carnap si ceilalti din categoria sa au pus bazele unui sistem ce pentru prima oara de la Aristotel, a schimbat aspectul logicii ca stiinta, a adus noi argumente si noi sisteme de gandire,intr-un domeniu in care relatia dintre propozitii fusese pana atunci cel mai complex procedeu posibil.In fizica si celelalte stiite exacte pozitivistii au reusit sa puna bazele unui limbaj potrivit greutatilor si multitudinii de termeni ce le intampina orice cercetator intr-o era in care anual se faceau noi descoperiri si in care un premiu Nobel se acorda anual(!).Ca manifestare filosofica desigur Carnap nu a atins, culmiile cele mai potrivite harului  ceea ce poate nici nu si-ar fi dorit.       Carnap incearca sa uneasca limbajul stiintific sub o singura gramatica,una clara, exacta, incompatibila cu limbajul comun, mai simplu; Carnap cauta un limbaj purtator de adevar.Astfel munca lui Carnap nu ar trebui sa fie considerata (dupa cum am mentionat si mai sus) atat un studiu de logica cat un domeniu separat de lingvistica a stiintelore . Logica lui Carnap devine clara in opera lui Umberto Eco si in felul in care acesta are sa trateze sensul(cu tot cu cauzele si scopurile sale).            Gramatica generativ transformativa merge mana in mana cu Carnap, doar ca la Chomski adevarul unor constructii precede pronuntarea sau enuntarea lor.Regulile insa sunt aceleasi(chiar daca au fost abstractizate totalmente).             Privind pozitivistii trebuie sa recunoastem contextul lor istoric, context ce a dus la o asemenea abordare a limbii,stiintei si filosofiei.Intr-o lume in care Einstein trata deja a doua teorie a relativitatii, metafizicienii(sau filosofii clasici) sustineau ca Der Geist capata constiinta sau ca totul e doar spirit. Situatia creata era absolut ridicola pentru Carnap si ceilalti pozitivisti logici astfel o nevoie de abordare concreta si obiectiva ca modalitate valida de analiza caci spiritul in sine nu putea fi demonstrat(nici macar de catre Einstei).          Pozitivistii au incercat sa pastreze vie filosofia in prisma unei noi epoci.                            Bibliografie:  Rudolf Carnap- Semnificatie si necesitateRudolf Carnap-Filosofia stiinteiRudlf Carnap-Sintaxa logica a limbiiRudolf Carnap-Sens si necesitateUmberto Eco-O teorie a semioticii                         Gh. Enescu- Teoria sistemelor logiceAJ Ayer aspupra pozitivismului logic (prelegere pe YouTube) Traducator al textelor din limba germana si engleza: Wsz                                                 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: