Sasa Pana

18 Mar

ssp1 Iata un om mare in cultura romaneasca, un om care a devenit uitat, iar daca nu uitat, oricum renegat-de ce?- a fost un evreu comunist! (Sar din scaune toate maimutele si incep sa tipe cum ca nu ar trebui sa il laud, cum ca sa-l ia naiba cu mostenirea lui cu tot.) Ei bine, eu repet, IATA UN OM MARE IN CULTURA ROMANEASCA!!!

Am citit toate numerele din „Unu” cu sufletul la gura, ca pe o oglinda a unei epoci, a unui vis, a unei perioade interbelice altfel, plina de originalitate, de vulgaritate, de dispret, de atitudine, de arta. M-am mirat sa descopar altceva, nu o dreapta ofilita ci o stanga in plina vlaga, nu  niste legionari indesati de incultura si nu  niste intelectuali ce ii indesau pe legionari. Era frumos, fiecare poem din „Unu” e minunat(Geo Bogza cu erotica sa nu curata ci pur si simplu excitanta,etc.), fiecare desen (Brauner gandind-o pe Serafina, cainele redactiei,etc.), fiecare atac violent, murdar, clar si bine conturat, fiecare jignire adusa unor politicieni sau a unor scriitori mai apropiati de traditii e muzica. Am citit autobiografica „M-am nascut in ’02” si am fost si eu renascut in 1902 si am crescut alaturi de autor prin mizerii (de studenti violenti) si impliniri.

Asta e pentru atunci cand iti vine sa iti bagi pula, cand unii cred ca Noica, Eliade,Cioran si Tutea sunt tot ce avem si nu vor sau nu pot sa vada mai departe iar daca ar vedea ar fi prea batuti de soarta pentru a intelege.

Sasa Pana – Manifest

“cetitor, deparaziteaza-ti creierul!”

strigat de timpan
avion
t.f.f.-radio
televiziune
75 h.p
marinetti
breton
vinea
tzara
ribemont-dessaignes
arghezi
brâncusi
theo van doesburg
uraaaa uraaaaaa uraaaaaaaa

arde maculatura bibliotecilor
a.et p. Chr. n.
123456789000.000.000.000.000. kg.
sau îngrasa sobolanii
scribi
aptibilduri
sterilitate
amanita muscaria
eftimihalachisme
brontozauri
Huooooooooooooooo

Combina verb
abcdefghijklmnopqrstuvwxyz
= arta ritm viteza neprevazut granit

guttenberg reînvii

Anunțuri

7 răspunsuri to “Sasa Pana”

  1. the mad hatter Martie 19, 2009 la 3:19 pm #

    Sasa Pana e necunoscut, dar nu cred ca asta-i din cauza ca era evreu si comunist… Am observat ca scriitorii „cunoscuti” is aia pe care-i „face” tot neamu’ in scoala; vrand-nevrand, trebuie sa le citeasca 1-2 chestii „ca se da la bac”. Tin minte ca in liceu, la romana, ajungeam la capitolele unde se discuta (dicta?) despre avangardism, dadaism, postmodernism etc. abia la sfarsitul semestrului, cu 1-2 saptamani inainte de „calcularea mediei” sau nu ajungeam deloc – vacanta. Sau, cum s-a intamplat, sa nu ne fie predate kestii astea pentru ca profa credea ca „asta nu e literatura, sunt porcarii.”. Oricum, in manuale e prea putin in comparatie cu restul lucrurilor.

  2. bydefaultrandomalex Martie 21, 2009 la 8:38 am #

    fain spus waszlaw. paragrafu cu noica tutea cioran si eliade mi-a dat fluturi in stomac. iar poezia pe care ai ales-o e geniala. titlul e un indemn pentru sa zicem 80 la suta din populatia cu varste intre 12 si 20 de ani care belesc belengheru mult de tot? 🙂

    surprinzator eu auzisem de sasa pana. God Bless cursurile de excelenta. !

  3. themadhatter_nelogat Martie 22, 2009 la 11:11 pm #

    ok, ok, si eu auzisem de sasa pana 🙂
    (ce zici de ilarie voronca?)

  4. YigruZeltil Aprilie 9, 2009 la 8:12 am #

    Welcome to the club!… Ca să zic aşa.

    „Palmares”
    de Saşa Pană (din Călătorie cu funicularul)

    Iubirea nu s-a oxidat
    Mădularele aceiaşi boboci de zarzări
    Tălpile monograme vii

    Peste secunda sclipitoare cât rachetă
    Asediul obloanelor
    Noapte înecată în eben
    Cerul sărăcit de poeţi
    Altceva nimic

    Între somn şi absolutul hazardului
    Fără ceremonie dăruit unui glas
    Când iedera acoperă zăplazul cu aramă
    Rugăciunea toamnei
    Cu torbele grele de enigme

    Ceasul copilăriei colbăit cu tăcere
    Ascuns ca sunetul în lemnul preţios al viorii
    Nu-mi vorbi de florile absente
    Culege rătăcitul sensibile copitele de azur
    Pe drumul fără control
    Mesaj închegat cu fruntea în pernă
    Cu libelule într-o caleaşcă la fel anotimpului
    Un coviltir primenit din frunze
    Şi basorelief din mirosul oraşului incendiat

    Am inventat străzi fără sfârşit vegetaţii sălbatice
    Întind spre insomnie mâna
    Cum bâjbâi pe scara împachetată în ceaţă
    Nu sunt singur
    Te port filigrană pe inimă pe retină
    Pe viaţă

    „Strofa I” + „Strofa II”
    de Ilarie Voronca (din revista 75 HP)

    Monsieur l’archange est un bon chef contable
    Euridice: să-ţi prind ochii cu ace de siguranţă
    te rog până aici fără aluzii matematice
    Euridice mă duc să mă culc

    Euricice mă duc să mă culc
    te rog până aici fără aluzii matematice
    Euridice: să-ţi prind ochii cu ace de siguranţă
    Monsieur l’archange est un bon chef contable

    „gigantica lepră albă a peisajului”
    de Tristan Tzara (traducere proprie)

    sarea se grupează în constelaţie
    de păsări pe tumoarea căptuşelii

    în plămânii săi stele de mare şi
    bolduri se echilibrează
    microbii se cristalizează în
    palmieri ai leagănelor de muşchi
    salut fără o ţigară tzantzantza
    ganga
    bouzdouc zdouc nfoùnfa mbaah
    mbaah nfoùnfa
    macrocystis perifera să îmbrăţişeze
    bărcile chirurg al bărcilor
    curată umedă cicatrice
    leneveală a luminilor geniale
    bărcile nfoùnfa nfoùnfa
    nfoùnfa
    eu forţez lumânări în
    urechile sale gangànfah helicon şi
    boxeur pe balcon vioara
    hotelului în baobabi de flăcări
    flăcările se dezvoltă în
    formaţiune spongieră

    flăcările sunt bureţi
    ngànga şi loveşte
    scările urcă precum
    sângele gangà
    ferigile spre stepele
    de lână şansa mea spre cas-
    cade

    flăcările bureţi de sticlă
    saltelele răni saltelele
    saltelele cad wancanca
    aha bzdouc fluturii
    foarfecile foarfecile foarfecile
    şi umbrele
    foarfecile şi norii foar-
    fecile corăbiile
    termometrul consideră ultra-
    roşul gmbabàba
    pelerină educaţia mea coada mea
    e rece şi monocromatică
    nfoua loua la
    ciupercile portocalele şi
    familia de sunete de dincolo de tribord
    în începutul în începutul triunghiul
    şi copacul călătorilor în începutul

    creierii mei pleacă pentru hi-
    perbolă
    caolina dă năvală în cutia sa
    craniană
    dalibouli obok şi tòmbo şi tòmbo
    pântecul său e o mare puşculiţă
    aici intervine toba majoră
    şi cel care aplaudă
    deoarece sunt zigzaguri pe sufletul
    său şi mulţi de rrrrrrrrrrrrrr
    aici cititorul începe să ţipe
    el începe să ţipe începe să
    ţipe apoi în ţipăt sunt
    flaute care se multiplică – nişte
    corali
    cititorul vrea poate să moară
    sau să danseze şi începe să ţipe
    el e un idiot slab murdar el nu în-
    ţelege versul meu el ţipă
    el are un singur ochi
    el are zigzaguri pe sufletul său
    şi mulţi de rrrrrrr
    nbaze baze baze uită-te la diadema
    submarină care se deşiră în alge
    aurii
    honzondrac trac
    nfoùnda nbabàba nfoùnda tatan
    babàba

  5. Waszlaw Aprilie 9, 2009 la 11:41 am #

    habar nu aveam de minunatul site pe care il pot accesa prin intermediul acestui fericit comentariu. Multumesc!!!!!!!!!!!

  6. YigruZeltil Aprilie 10, 2009 la 8:08 am #

    Apreciez gestul.
    Hai să mai împărtăşesc aici un poem, de data aceasta de Gellu Naum. Un poem genial scris în 1959 şi publicat doar în revista Contrapunct în 1990. Preluat postum în antologia Despre identic şi felurit.

    „De gramatica”
    de Gellu Naum

    A. Riscurile genitivului

    1. Genitivul posesiv
    a. posesorul
    Am intrat în casa lui Goethe.
    (eronat, propun: Am ieşit din casă în Goethe.)
    b. obiectul posedat
    Cupa tristă, sarea mării.
    (eronat, propun: Supa tristă sare marea.)

    2. Genitivul dependenţei
    Totuşi, surorile lui Cocles au fiert acest bilet atât de gânditor.
    (eronat, propun: Totuşi, surorile lui Cocles au fiert acest băiat atât de gânditor.)

    3. Genitivul apartenenţei
    Fiecare voce a doamnei cinegetice îşi avea melanoliile ei.
    (eronat, propun: Fiecare cinegetică îşi avea doamna vocilor melancoliilor ei.)

    4. Genitivul subiectiv
    Se auzea scârţâitul păpuşilor.
    (eronat, propun: se auzeau păpuşile scârţâitului.)
    genitivul autorului
    Chiar cel mai roşu ciorap al lui Hölderlin părea verde.
    (eronat, propun: Chiar cel mai roşu Hölderlin al ciorapului părea galben.)

    5. Genitivul obiectiv
    a. în funcţie de complement direct
    Haina vânătorului se afla aici, în tulpină, adusă de semănătorii panicilor.
    (eronat, propun: Haina panicilor se afla aici, în vânător, adusă de tulpina semănătorilor.)
    b. în funcţie de complement indirect
    Vocea liniştii depline are sună în pereţi.
    (eronat, propun: Pereţii deplini ai vocii care linişteşte sunetul.)

    6. Genitivul materiei
    a. materia propiu-zisă
    Albinosul îşi scotea unghiile din răcoarea apei.
    (eronat, propun: Apa îşi scotea albinosul din răcoarea unghiilor.)
    b. elemente constitutive
    Prin a nopţilor trecere necheza un cal.
    (eronat, propun: Prin nopţile cailor trecea un nechezat.)

    7. Genitivul explicativ
    Vorbeam de castorul Hertzog, cel ce ştia taina abaterii apelor.
    (eronat, propun: Vorbind, castorul ştia să-l abată pe Hertzog de la apele tăinuite.)

    8. Genitivul denumirii
    Luna lui mai era caldă.
    (eronat, propun: Luna lui era mai caldă.)

    9. Genitivul substitut al superlativului
    Dinţii tigrului, minunea minunilor.
    (eronat, propun: Dinţii minunilor, minunea tigrului.)

    10. Genitivul conţinutului
    Nu se mai simţea decât liniştea din florile actorului.
    (eronat, propun: Nu se mai simţea decât liniştea din actorul florilor.)

    11. Genitivul originii
    Ei aduc plămânii şi vinul viilor.
    (similar: ei aduc viii şi plămânul vinului.)

    12. Genitivul local
    Toţi paznicii grădinilor erau înfloraţi şi adiau.
    (contrar, dar neeronat: Toţi paznicii adierilor erau înfloriţi şi grădinau.)

    13. Genitivul temporal
    În tăcerea nopţilor doar copiii gălăgioşi îngheţau.
    (similar: În copiii nopţilor doar tăcerea era gălăgioasă şi îngheţa.)

    14. Genitivul final
    Cine nu ştia că Cocles era barba fierului!
    (eronat, propun: Cine ştia că Cocles nu are fierul bărbii?)

    15. Genitivul calităţii
    Undeva se afla cineva ca un ecou al depărtării.
    (inutil: Nicăieri nu se afla nimeni.)

    16. Genitivul termenului calificat
    Culorile somnului se ascundeau în ochiul liber.
    (eronat, propun: Ochiul ascuns se colora în libertatea somnului.)

    17. Genitivul termenului comparat
    Mânjii lungi n-aveau cum să-şi exprime cenuşiul vieţii.
    (eronat, propun: Viaţa cenuşie n-avea cum să exprime lungimea mânjilor.)

  7. albaidaq Ianuarie 21, 2010 la 6:13 pm #

    Ok, nu poate spune nimeni ca Sasa Pana nu are creatii interesante, dar de la asta pana la a compara un dadaist cum au mai fost multi altii cu un filosof imposibil de plasat intr-o categorie, cum este Noica, distanta mare rau…

    In contextul in care cultura este marginalizata, nu poti spune ca un Sasa Pana este disproportionat marginalizat. Nu-mi spune ca Cioran este supraestimat, caci este impecabil ca estet; Eliade nici nu e citit pe cat trebuie, daca s-ar citi macar ”Imagini si simboluri” de toti care ii pomenesc numele de 3 ori in 2 fraze, ar inceta lumea sa repete papagaliceste erorile lui Freud, care habar n-avea ce e totemismul si tragea concluzii despre originea credintei religioase.

    p.s. :

    Ion Vinea – Tuzla

    Val pal, stâncile arse,
    albastrul sat într-un inel de var.
    Femeile ţărmului au obraz de mărgean
    şi se vând pe stras şi suliman.

    Vreau să rămân aci la Tuzla
    lângă valsurile moarte-n casa albă
    când pleacă şcolarii rahitici
    şi-n plajă sângeră macul sălbatic
    cheag tuşit în amiaza fragedă.

    Seara bate semne din far
    peste goarnele vagi de apă
    când se întorc pescarii cu stele pe mâini
    şi trec vapoarele şi planetele.

    p.p.s.

    Daca vorbim de scriitori lasati in umbra, in care se gasesc comori, mult mai putin cunoscut decat fratii lui mai mici, Geo Bogza si Radu Tudoran, este filosoful Alexandru Bogza.

    Teoria miscarii a lui Al. Bogza, sub forma de schema pentadica:

    1. Non-opozitia ^ unitatea purã ^ realul pur ^ existenta necesarã neconditionatã. Aici se gãseste, dupã cum am vãzut, originea si cauza primã a miscãrii.

    2. Opozitia progresivã ^ totalitatea ^ materia ^ existenta necesarã conditionatã. Acesta este domeniul existentei, unde se constituie materia ca sintezã, ca totalitate, constituire de-a lungul cãreia gradul unitãtii si cel al simplitãtii scad, pe când cel al pluralitãtii si cel al diversitãti cresc.

    3. Opozitia purã (maximã) ^ pluralitatea purã ^ haosul ^ existentã necesarã conditionatã. În acest moment are loc o disociere completã a materiei, o disparitie totalã a unitãtii.

    4. Opozitia regresivã ^ totalitatea ^ materia ^ existenta necesarã conditionatã. Universul trece din nou la existentã, este materie, totalitate, dar de data aceasta se aflã într-un proces în care gradul unitãtii creste, iar cel al pluralitãtii scade.

    5^1. Non opozitia ^ unitatea purã ^ realul pur ^ existenta necesarã neconditionatã. În acest moment, Universul revine la starea sa initialã, punct în care un ciclu al devenirii se închide, fãcând astfel posibil începutul unui nou ciclu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: