genial

Cainele patriarhului

Patriarhul avea un caine si il tinea legat cu un lant exagerat, ostentativ, sfidator de gros de un tarus subtire batut in mijlocul curtii, sub un par inalt a carui coronament tinea cainele intotdeauna in umbra si patriarhul il batea pe caine, il lovea cu picioarele, il injura, il lovea cu o joarda spinoasa peste spate si cainele se zbatea si aproape tipa cum tipa un om cuprins de ororile torturii si patriarhul il injura si il blestema si deseori nu il hranea zile intregi si cand isi amintea ii dadea doar paine in apa fierbinte si cainele se bucura nespus si dadea din coada multumind.

Apoi patriarhul cazu bolnav la pat si fu apucat de friguri si se ingalbeni si barba incepu sa-I cada si nimeni nu stia ce ar fii de facut sau cum sa-I aline suferinta, ceaiurile, tuica, leacurile din buruieni, doctorii cei mai renumiti, nimeni si nimic nu il ridicara din pat astfel incat, dupa cateva saptamani patriarhul se stinse in patul sau inconjurat de lumanari si de preoti.

Cainele murise deja, infometat, aproape strangulandu-se cu lantul si abia mai avand puterea sa latre slab, sa-si chema stapanul  si in ultimele clipe, singurul sau gand fu teama istovitoare ca fusese parasit de catre iubitul sau patriarh.

conglomeratul prostiei

aici poti gasi atatea idiotenii cat sa iti ajunga pentru o viata, cat sa te amuze si in acelasi timp oripileze saptamani bune. O gloata de destepti legati direct la anusul lu’ tismaneanu, inghitind tot ce elimina acesta, o gramada de personaje care il vad pe basescu crucificat si care vad in parlament un simbol anti-democratic. Sunt simpatici ei asa, sunt singuri, ei intre ei, discuta, ei intre ei si , cel mai amuzant, au impresia ca Romaniei ii trebuie Basescu, si mai au impresia ca Romania il vrea pe Basescu. Ne dam usor seama ca delireaza si nu valoreaza nici cat o conferinta de presa de la Cotroceni. Habar nu au ce e politica dar mai mult, habar nu au cum sa treaba cu democratia ori cum e treaba cu economia libera ori, de ce, parlamentul e fundamentul libertatii lor.

Gasesti chestii faine, si, am mai spus, chiar te amuzi, daca nu ii iei in serios:  aci e o analiza pertinenta a unui prapadit ce nu stie pe ce lume traieste. Sau o privire ramnificata in politica internationala a Romaniei avem la theophylepoliteia care in mod cert a studiat intreaga istorie a diplomatiei,  specializandu-se pe conceptele de politica externa ale Venetiei secolului XVI. Evident glumesc. Ca tonomatele nu tace si mai e si periculoase aflam de la nenea asta a carui paranoia e comparabila doar cu paranoia lu’ boc fata-n fata cu realitatea.  turnofftheglory ne prezinta grafic optiunea sa, cat de simpatic si cat de bine calculat, deci, de aici putem deduce ca loredana groza voteaza cu basescu. jurnalista (nu glumesc, chiar asa isi zice), debiteaza ,de exemplu urmatoarele:  ”Asistam, pentru a nu stiu cata oara, la o mineriada al carei producator, scenarist si regizor este don Iliescu de Romania, regele suflarii comuniste si KGB-iste de pe taramuri romanesti. Marionetele sale sunt Geoana, Antonescu si Oprescu, ultimul avand tupeul de a afirma ca este “independent”.” Concluzia: Ea chiar are coloana vertebrala, pacat ca e stramba si arata a cocoasa.

In fine sunt multi, sunt multi rau, recomand sa ii viziteze oricine e inca nehotarat, oricine nu stie inca de ce nu Basescu, dupa o scurta vizita prin cateva bloguri portocalii isi va da seama.

In alta ordine de idei, aceste personaje demonstreaza incapacitatea romanului, dupa 20 de ani, de a percepe democratia in mod pertinent, fiind inca ancorate in sterotipuri demagogice si discursuri ieftine la mici si bere. Pentru ei a fi liber inseamna a te fute in el de parlament, ceea ce, e un semn clar de atrofiere a intelectului si de reintoarcere la o robotizare mentala colectiva. Ei traiesc bine, se pare, deci nu ma pot lega de promisiuni prea mult, nu le pot vorbi despre marele NIMIC realizat de basescu din moment ce ei vad  cu ochisorii lor conectati la o realitate ce deriva din dorintele domnului presedinte doar flori si campuri verzi. Nu le pot vorbi de constitutie, din moment ce, singurul concept de drept constitutional pe care ei il pricep e imaginatia domnului presedinte. Nu le poti vorbi de democratie din moment ce ei fie nu o inteleg fie nu cred in ea. As  scrie zeci de pagini dar nu merita batuta tastatura pentru personaje care, dupa atatia ani de libertate, vad inca, din paranoia, securisti si la buda publica. Personaje car vad intr-o interpretare detasata, moguli mariiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii moguli rosi,  moguli ce trag sforile,  moguli mariiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii ce vor capul lui basescu – e pacat ca imaginatia lor merge atat de departe si e pacat ca pierd contactul cu realitatea. Geoana e un monstru, Antonescu un gunoi, Oprescu un dependent… ei chiar asta cred, o cred cu tarie si nu pot vedea altceva, fara sa isi dea seama devin niste ieftini lingai, niste trist slugi ideologice a caror capacitate de a lua decizi ba chiar de a gandi politic e estompata de vocea lui Basescu. Asa se cladeste abuzul democatiei, cand lumea nu mai gandeste si asta e cazul si azi in Romania.

Asistam, pentru a nu stiu cata oara, la o mineriada al carei producator, scenarist si regizor este don Iliescu de Romania, regele suflarii comuniste si KGB-iste de pe taramuri romanesti. Marionetele sale sunt Geoana, Antonescu si Oprescu, ultimul avand tupeul de a afirma ca este “independent”.Asistam, pentru a nu stiu cata oara, la o mineriada al carei producator, scenarist si regizor este don Iliescu de Romania, regele suflarii comuniste si KGB-iste de pe taramuri romanesti. Marionetele sale sunt Geoana, Antonescu si Oprescu, ultimul avand tupeul de a afirma ca este “independent”. “

4 ore pe zi

4 ore sa lucrez la roman, fortat, fara pauza, fara tigari, fara cafea, fara vin,  sa lucrez, ca la lucru, la urma urmei despre asta-i vorba.

daca nastase-i comunist

boc e un pitic fascist.

altfel, limitele democratiei intr-o tara condusa de traian basescu devin din ce in ce mai vizibile (desigur draga noastra constitutie nu ajuta prea mult pastrarea si asigurarea valorilor sistemului democratic, permitand interpretari demente nu doar ale domnului presedinte cat si a sclavilor sai intelectuali sau pseudo-intelectuali, adica a unor oameni cu diploma si cam atat). Pervertirea merge pana la punctul in care parlamentul ca institutie si majoritatea parlamentara ca principiu sunt nu doar ignorate ci si stigmatizate de catre o propaganda fascistoida (sa ne aducem aminte cum a acaparat nea adolf puterea absoluta, nu prin metode diferite de cele ale lui basescu si a partidului sau de castraveciori murati). Astfel ma mir cum astazi, acei oameni cu diploma (si nu sunt putini) il pot inca sustine pe domnul presedinte jucator, in contextul in care, orice persoane cu o minima educatie politica, realizeaza riscurile ce deriva din abuzurile basesciene.  Trebuie ca oamenii normali, decenti, stabili psihic sa ia atitudine, sa-i scuipe pe intelectualii basescieni atunci cand ii vad pe strada, sa ii injure cand ii aud vorbind, sa-i goneasca din spatiul public aratandu-le ca, intr-u spiritul celor ce cred in idealul democratic, ei nu sunt doriti si nu trebuie sa fie doriti. A instiga la ura e in acest context normal, a instiga la excludere e normal, e nu atat normal cat de dorit, cat o virtute.  Cat despre basescu, putem doar sa ne rugam, putem doar sa mergem la vot si sa punem stampila, din partea mea, si pe becali, si ma mama omida si pe copilu’ minune, doar, doar, sa nu fie pe actualul presedinte jucator desi in off-side.

UN MARE BOU

daca acest mare bou, tismaneanu, isi permite sa se cace cu tastatura, spre a demonstra crasa sa incapacitate de cugetare politica, io imi permit sa ii sugerez, amical, sa-si dea o laba sau, in cazul in care asemenea gesturi sunt percepute drept excesive, sa plece in spatiul central asiatic unde viziunea sa socio-politica asupra lumii ar putea parea rezultatul unui act de gandire. Altfel, pana una alta, ii spun domnului profesor de ştiinţe politice la University of Maryland, College Park, SUA, director al Center for the Study of Post-Communist Societies al aceleiaşi universităţi, presedintele Consiliului Stiintific al Institutului de Studii Populare (ISP),  membru in boardul International Forum for Democratic Studies (NED) si al revistei Journal of Democracy, membru in boardul CADI, ca ma usurez, relaxat, pe respectivele institutii.

Altfel, acum, ora 18, vorbeste Croitoru, nu vorbeste limbajul F.M.I., ci limbajul unui retardat politic, ceea ce face necesara “mobilizarea fortelor basescofobe”, nu doar pentru a apara ceea reprezinta democratia, concept de care Tismaneanu e strain, ci pentru a preveni nasterea unui guvern avorton.

saracu’

saracu’ boc, umilit, trimis acasa, pus sa ii suga matraluga lu’ basesescu, calcat in picioare de presa, uf, parca ar fii scris-o Euripide.

Bine ca nu-i boc

in rest fie care-o vrea, doar sa nu fie din pdl, nu de alta, dar inca cateva saptamani de guvernare pdl si ajunge domisoara basescu presedintele acedemiei. Sunt din Sibiu, Johannis suna, iti dai seama, bine, dar altfel, nimei nu e de neilocuit si nimeni, nimeni, nu ofera, nu doar in romania ci oriunde in lume, garantia succesului politic, social, economic. Ramane de vazut ce si cum, Geoana insa isi face treaba si o face bine, Antonescu aduna admiratori, Oprescu tace (si ma mira), a inceput sinteza zilei, ascult, si sunt curios iar ca tanar sper.

Revin

Am fost prin germania si olanda vreo 2 luni. o fo’ fain.

In rest, tot asa ne bagam pula in tigani, tot asa ii tragem bust lu antonescu pe marginea drumurilor nationale, si codreanu straluceste mai aprins a soarele, tot cultul ortodox e singurul mijloc de mantuire (nu biblia, ca sa nu existe confuzii), tot basescu iese presedinte si ne bucuram!

Am lucrat. va prezint: A da cu pietre in Wittgenstein

Frunza verde de rasunet

Dor
Frunza verde de rasunet
Sa ne fie totu’ sunet
Sa ne fie-n deal si-vale
Pana-n Dunare si-n mare
Sa ne fie vatra calda
Muzica rosie si alba
Ne fie femeile toate
Sa ne fie necantate
Sa ne fie clar de luna
Ciripit de suc de pruna
Ciripit de dor de zare
Pana-n Dunare si-n mare.

Poem(frunza verde de rasunet)
Frunza verde de rasunet
Sa ne fie totu’ sunet
Sa ne fie a ta o stea
Un clar de cer, un verb „a vrea”
Ne fie al meu un dor
Un cap de cane, un fior
Ne fie a ne fi mereu
Ne fie al tau al meu
Ne fie al meu nevis
Ne fie fi fost-a scris.

Mangaierile

Proces
Nu eu am ucis ingerul
Nu eu i-am strivit capul de trepte
Nu eu i-am sters sangele
Curgand.
Nu eu l-am scuipat si
i-am taiat aripile si
nu eu mi-am luat zborul cu ele.
Nu eu am ajuns in ceruri
Si m-am dat drept inger,
Nu eu,nu eu,nu eu!

-Dar cine?

Mangaierile
1.Am deschis cutia linistii si
Era goala-
Dezamagit am plecat tacut.
2.Am strans frunza uscata la piept
Si iata-
Ramuri au crescut din mine
3.Am ajuns la malul marii,
Seara ma spala-
Malul marii pielea iubitei
4.Am simtit o adiere
Apoi din ce in ce mai mult
m-ai cuprins
5.Am furat laptele tau,mama
l-am baut in timp ce era inca cald
avea gustul cerului
si caldura soarelui de dimineata

Muzica
Ne-am mai fii plecat capul
Cu pleoapele intre-deschise (ca de caprioara)
Si am fi ascultat inima pieptului pamantului
Ca de foc

Pianul insa…

Ne-am mai fii asezat
Intre ziduri, intre
Turnuri, turle, biserici
Spre golul din noi a-l umple

Pianul insa…

Iar apoi a ucide caprioare
(pianul insa)
Si credinte… intr-u noi
Sta scris!

Apoi abia, pianul.

Timpul
Timpul vindeca-
Il astept

Dimineata pe strada mitropoliei(boema)
A zace,
A canta si…
A astepta.
Melodia acestor strazi,
Un gri zumzet amintind de Chopin
Si de nemarginita putere a vinului.

A zace,
A canta si…
A astepta venirea orelor

Melodia acestor strazi,
In linii trasate riguros,
De la un acoperis la altul,
De la un brad la un fag de peste drum-
Chopin si scrumul ultimei dintre tigarile diminetii.

A zace doar si
A canta o minunata oda
Adresata tacerii.

Melodia acestor strazi
Subred scartait amintind de Chopin-
Ne plecam capul in maini si asteptam.

Moment (lui William Carlos Williams)
Zidul acesta e marginit de o biserica veche
E curat zidul acesta
Si nou
Peste drum o femeie isi face cruce
Doar ea,
Si zidul,
Si eu.

Nuda veritas

Fantezie
Acum,
A iesit din mine ora
(fortat)
Am visat nuduri
Si m-am trezit in patul lui Balthus
Am visat Balthus
Si m-am trezit fara de ora.

Si acum?

Sute de copile canta imnul national
(dar le tradeaza acel usor accent francez)

Nuda veritas
Iti sarutam sexul
Ca de mare
Seara intre strazi
Privindu-ne prin ferastra
Lumea suspina
Iar tu cu bratele
Imi mangaiai parul
Iar pe buze
mi-se opri din cadere
universul.

Ars poetica (varianta II)
Fluturi orbitori,
Zborul ultimelor cuvinte versificate-
Seara, se nemoare omul,
Se viseaza.
Fluturi orbitori,ca orele
Intre sexul meu si sexul tau: Lumina.
Fluturi orbitori de seara
De parca stelele ar fii capatat aripi sau
Ar fi capatat versuri.

Seara
Stand la aceasta masa,
Degetele-mi
Torte
Timpul parcurs de la lumina la ochi
Imi pare a-ti copia
Cu exactitate academica
Sanii

(Fara titlu)
Intram odinioara in femei
Albe sau incolore sau confundandu-se cameleonic cu pielea mea
Unele aveau culoarea mexicului
Altele lasau sa curga din ele culoarea revolutiei
Cele-ntelepte-mi citeau cu labiile destinul de pe buze
Prezicand moartea unui poet pe care eu inca nu-l cunosteam
Pe strazi pisicile cerseau cainilor cuvinte
Si ferestrele latrau dorinte.

Peisaj (II) (varianta II)
Un alb vei spune are samanta mea
Precum barba Domnului
Ce-si lasa peste tine
(vei spune) fire grele de iarna si ger.

Vei adormi si va ninge
Uitand te vor acoperi linistile,
Tihnele, respirarile
Fecundului.

(vei spune)
Barba Domnului ma ninge.

Lied

Lied(Schwarz)
Unesere reinen Kehlen drehen sich im Kreis
Raben singen Freudenlieder-halten fest mein Bein.
Nachtlich weinen alle mal, wir sind doch allein.
Baume,Berge,Walder,Mond-Menschen sind so klein.

Dada trostet unsere Traume-
Unsere Muskeln, unser Hirn
Weisse,kleine,rote Amseln
Weisse,feuchte Frauenstirn.

Musik ist fur alle da
Gambula? Gambula!
Rabenlieder singen Freuden
Weizen,Korn und Liebesleiden.

Meditatiile lui Slomo

1.
„Slomo” isi aprinse o noua tigara, de aceasta data cu
„deosebita” placere.
„Ridiche”. Ei bine, il cam deranja:
„orice cuvant incepe cu p.”
Insa invatase „iar” sa suporte.
„Comun” ca oricare altul privea „golul” „inscris”
Cladirile din jur.
„Anna”
„Mereu”
„Obsi”
-Oare de ce?

2.
„Slomo” tace.
„evreu cu zgomot” El doar scrie pasionat de „aberant” scopul „artei”
Arta?- Se inteba deseori daca cuvantul poate accepta deosebire dintre bine si rau.
Ba nu.
Asemanarile!
Totusi-gresise.

Slomo,… Slomo nu muri tanar.

P.S. Sau binele si raul se dizolva in bere.

Regret
Nu,
Pare mi-se am spus soarelui
Si linistit parand
mi-am asezat palaria-n cap,
gonind apoi manios cu palma prin aer
explicand,pare mi-se soarelui
ca inca nu si
ca astazi nu si
ca oricat m-ar ruga
tot nu,
tot nu,
tot nu.

Ah ce zi ar fii putut sa fie,
Tuturor,
Dar nu si mie!

Dor
Un gand intr-u totul nou:
Pianul parului iubitei mele
Intr-u totul sublim cantecul vrabiei
Pe creanga vietii intr-u totul de asteptat
Campurile magnetice seara ultimului inorog
Miscare pura valsul stelelelor
Betia lipsei de stupoare
Dor de casa si
Dor de timp.

Imi e teama
Imi e teama de umbra absoluta
Precum marea larga
mi-a inghitit prea multi frati
ale ei valuri amare
ale ei unde amagitoare.

A da cu pietre in Wittgenstein

Poem 1

buna seara domnule, buna seara,
ce ati mai ars in aceasta seara la
crasma comunala, la un taifas cu turcii
si cu lipovenii, la un taifas cu pestele maroniu de delta
pestele ars de noroaie si de stuf si de oxigen si de ape
urina de mistret nu de bour curge in rape adanci
sapa canioane
sapa riduri pe fata titanului
coltii zdrentuiti de atata fag si ori sau stejar domnule
sunteti pescar aveti o undita frumoasa tara noastra va datoreaza multe
domnule
hainele de pe mine insele sunt pescuite
si inima din ea ce e tot a mea e de dumneavoastra pescuita din laguna
din laguna maronie de la peste
si de la soare si mama mama ma nascuse pe o plaja pe aici pe undeva
ma nascuse acum 23 de ani ca pe un mugur de sex domnule
cazusem in iarba, printre urme de mistreti ca un mugur de sex alb
inca senor mein herr ori dumneavoastra postmodernul le stiti pe toate astea
aveti tara indatorata si sora mea spunea cand isi amintea de dumneavoastra si tata spunea tot acelasi lucru
ca nimic nu e sigur si nimic nu mai sigur ca pescarul in delta ori sunteti pescar si suntem in delta
iata enotul un caine enot cu botul aplatizat eu nu am mai vazut asa ceva draga hai pana aici
uite un caine enot el e domnul pescar nu are nume iubito doar se numeste cumva doar ca nu isi aminteste
trage uite cum trage a prins ceva
ce valuri face
ce se zbate
ce da din coate
sigur e un peste mare draga mea
il vezi il vezi langa stuf
domnule domnule sa nu va scape sa nu cumva sa va scape asa tineti strans nu lasati
e maroniu de la mizerie draga si pute rau de la mizerie draga
apa lui e murdare nu vezi e tulbure
dar l-a tras l-a tras
ce noroc draga iata
e pestele cel fara de nume domnule pescar
e pestele cu solzii maronii si mistretul il rage
la-revedere domnule senor mein herr
ne-om mai vedea candva aici ori acolo
sa nu lasati pestii sa va manance si sa nu va dati sufletul pentru nimic in lume
nici macar pentru un trofeu de caine enot
si nici macar pentru o undita noua
oricat de aproape de moarte ati fi si oricat de mult as astepta sufletul meu in undita
si pe tine iubito la mal tragand la revedere dragilor
si pana mai tarziu.

Poem 2

ati ars vorbele fratilor din hora si din cantec din seara cu fum si din paiele de pe camp
ati ars tot dorul zabovit in palme canale adanci brazde semanate cu dorinta
cand ati ridicat paharul plangand ati fum toate cele din jur si fata ce va serveste
stie de dorinte si se dezgoleste
si voi arzatorilor fratilor gemenilor pamantului fii de psyche si fii de hades
bautorilor
de tuica sorbitorilor
de dorinta temator doritorilor
voi sfintilor cunoscatorilor
de pupile aprinzatorii si de scrum datatorii
ati ars fata ce va serveste ati ars tuica ce v-o serveste ati ars sanii ce va servesc
voi cunoscatorilor sfintilor doritorilor patimitorilor
ascetilor in desertaciunea dezgolirii
neregretatorilor
de pasari atingatorilor
atingatorilor atingatorilor cuvantati un crez propriu un crez prorpriu de crestin siesi propiu
nu noi ne dam pe noua noua ci tie ne dam si tu ne dai pe noua noua de noua ori
intai carne apoi carne apoi carne
a patra oara foc
apoi carne de vidra si de inorog
apoi dorinta de carne ce am ars
si apoi credinta tata-n care credem
si crezul vostru rostit de voi voua se sparge ca o flacara se sparge ca o flacara ca o flacara erecta
de Dumnezeu nascatoare

3 ludica

iata tata legionarii in mars mota si marin daseaza lambada in frunte
sima mesteca guma orbit de import si mirose a levantica
iar in spatele lor hora masturbarii nationale din fecioare de la tara cu sanii saltandu-se si coborandu-se in joc Nae Hristos in mijloc le canta din fluier si poarta miorita pe umar
si vocea sfintilor calugurii sfintilor preoti ai inchisorii ai barbariei ai mizeriei ateiste ai urinei comuniste predica pe Domnul si doboara dusmanii tiganii cad secerati si paveaza cu trupuri mizere straziile cu trupuri ce zac in suc de muci si flegma si jeg statut lichioare ce si-o toarna evreii in pahare si ciocnesc destinul masoneriei
desteapta-te romane din somnul cel de moarte
suiera salve militare in piata victoriei si pica din cer porumbeii sfantul duh fluiera traiasca regele
cand stafia lui codreanu a intrat in parlamentul european

4

am ars timpul zeul a fost rece sunt atatea ore si atat de putine timpuri
la toaleta e ocupat clopotarul a uitat sa isi faca treba asa cum se cuvine la noi la biserica
la noi unde turnul e inalt si unde luther bate cuie-n semne de intrebare caci usa e din miere
e din miere moale si alba si nimic Doamne nimic nu se prinde de ea
timpul insa trece podul mirabeau
pac pac tic tac
valuri si vuiete

doua ore am cautat gheata

sena insa sena e in amsterdam in asteptare in palcuri de marijuana sa fumam frati sa fumam sa ne ardem fericirea
curveeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee
yeeeeeeeeeeeeeeeee
curveeeeeeeeeeeeeeee in vitrine Doamne
si Hitler cu peruca hitler cu mustata falsa jim morrrrrrrissssson
hitlere curgi ca mierea ca un mire ca mierea curgi curgi ca mierea
curgi ca mierea ahahahhhaaaaaaaaahhh
si oameni oameni in iubire ahhhhhhhhh te gem hitlere
clement alexandrinule
preafericit augustinule
mahomedule
sfant gralule
sexy
grigore
mare iti e isuse alexandria

dorin vrea sa fie preot hitlere dumnezeule
lume
dumnezeule
shamaul cu pieptul rosu
isi danseaza ursul
vai de noi si de lumea noastra
ieri si azi si intotdeauna!

Amsterdam 1

Strazile astea dor si apasa si atata
ca un san de tiganca-n vitrina
cu sfarcurile negre si
intinzandu-se spre tine
sub ochii catedralei si
deasupra lui Dumnezeu
ce se-nroseste ca lumina orasului
ca perdelele chipurile a mii de iubite inchipuite si
sarate
din tari indepartate

Amsterdam 2

Dumnezeu se termina si incepe si
facem pauze in Dumnezeire
orasul cade adanc in fire-n
alte fire ce-s legate intr-un nod titanic gros
de papura culeasa de insusi satirul saltaret
din apa prea ne-nvolburata.
Si psyche palida si dulce si cu pielea dezgolita
ne priveste drept in ochi
in timp ce se lasa sorbita

Oda lui Marx

(in vara lui 2009 am muncit impreuna cu iubita mea la o ferma de cercetare pentru noi soiuri de orz rapita si grau langa Bielefeld, Germania… am devenit mai comunisti decat eram deja)

gramajul sexului Doamne taria vinului spaniol de 9 ani… De 9! ani
cantam la lauta pe dealuri langa Bad Salzuflen si caram saci cu grau
melancolica retraire industriala a sumerului
fabrica de seminte
fabrica de soiuri
fabrica de dragosti fortate intre frunze si flori si boabe fara vreo vina
ce se lasa una pe alta reciproc violate
“Tabasco” ultima generatie combinatii
campuri pline de gene si secere ce-si au ciocanele in inimi
municim 12 ore pe zi pentru a potoli foamea neamurilor satule
traiasca Germania mierea si laptele in siroaie pe Rhin
monumentul Westfalenului intre copaci pare asa de mare din tren
din avion toate sunt mici
tari ape campuri sate lanuri si spice

Gelozia

cand carnea ti-se roade de pe os cu roiuri de albine ce-si fac un cuib in tine
si te macina de la urechi in jos si larve multe-si lasa-n vene, in intestine
si genunchii-ti crapa dureros de lent ca intr-o veche rugaciune
ca de cavaler pierdut ce aprinse vorbe spune:
-tu,femeie cea de trup cu pielea cea de foc
cea de arde cea de n-am noroc
tu, femeie cu degetele-ti torte ce-si sapa adanci canale-n tot ce are simtire
cum buzele imi smulgi si sangele-l duci in nestire
cum din sarut tu rupi bucati din mine si din al meu crestinesc viciu’
tu faci sa fie toate doar maruntaie triste
si atunci, draga sfanta si-mi carnala Marie
cand iti dai trupul spre a altora sfintire
eu ma crucific in al inimii Golgota
si nasc din suferinta-mi
din pangarirea-mi si din patina-mi
din teama-mi si din lacrima-mi
din sangele-mi curgand peste rotula sparta
si matele ce-mi ies pe gura ca pe-o poarta
si din alcoolu’ ce inlocuieste sange
din arderea de oase caci maduva imi plange
din ungile-mi smulse ca unui evreu spaniol
din unghile ce zgirie al sufletului dor
din cusca-n care-mi moare tot ce e om in mine
eu nasc doar o Dragoste mare
atat, doar pentru tine.

psalm arctic monkeys

nimic nu e a omului in poarta zarilor
sarpele doar ne cunoaste si ne sopteste
din stuful de langa drum pelerinajul nostru pare atat de mare din ochii sarpelui
santiago de falticeni faurei sadu avrig
mantuirea creste in copaci cum sexul meu creste in sorbire
cat de rece ne pari tata si cat de cald ne esti
cat de suflet ne esti cand ne soptesti ore ore 34 de ore de nesomn si te vad
si spun nu pelerinajului caci mistretul e gol cred in psalmi si in muzica (tot una)
spun nu pelerinajului si cred spun nu mitropolitului cu barba dospita spun nu celor 2000 de ani de fecunda serpuire
nu suntem crestini suntem pavelieni si ar trebui sa ne cacam pe noi de rusine
doamne iarta-mi limba sarpelui din mine omul
santiago de sibiu e astazi la moda
si cruciada se face in fiecare sat… sunt prea multi tigani in fiecare sat si preotul ne indeamna sa-i ardem
sa-i ardem deci frati intr-u spirit crestinesc cum noica sade-n varf de munte si cioran la santa scrie pe culmile disperarii
mantuirea e in asta delirul sarpelui
puiul de tigan spanzurat in copac

sa ne ierte timpul sa ne ierte 2000 de ani sa ne ierte cristos cum a iertat de atatea ori si sangele
sangele ce nu e al nostru e carne
si carnea tata e a ta
doar vorbele-s de sarpe si credintele noastre
in tufe spre santiago…